Am fost să donez sânge, că eu chiar fac tot ce zice Răzvan Exarhu la radio. Doar că nu s-a putut, din cauza unei componente autoimune la hipertiroidia mea, de acum vreo doi ani. Și în timp ce mă scuzam că i-am irosit timpul, doamna doctor îmi tot mulțumea că le-am spus de la început. Cică, în general, oamenii ascund detalii despre boli sau tratamente, și ei consumă resurse și mult timp după aceea să descopere. Mă rog. Ideea e că doamna doctor Cîrstea a fost minunată. Mi-a explicat în câteva minute o grămadă de lucruri despre sânge, plasmă, celule albe și roșii și matching-ul pe care îl fac între afecțiune, profil pacient și sângele de care are nevoie. Asta ca să nu fiu dezamăgită că nu am putut dona. Eu nu am mai întâlnit atâta răbdare la un medic. Bine, poate doar prietenii mei doctori mai sunt așa drăguți, dar na, ei o fac din obligație. 🙂
Am povestit tuturor celor cu care am vb azi despre ea, pt că nu sunt deloc obișnuită ca personalul medical să fie amabil. Un prieten chiar m-a întrebat dacă m-am dus „pe pile”, că altfel n-are cum să fie drăguță așa, pur și simplu. Dar a fost. Iar la final, mi-a mulțumit din nou că am vrut să donez.
Un om tare cumsecade, cum ar fi zis bunicul.
