aseară pe la 7:30, ne-am întâlnit pe stradă cu Gheorghe, vecinul nostru care pe care îl știu dintotdeauna că merge cu caprele. m-a salutat de la distanță.
eu: ce faci, măi Gheorghe?
el: mă întorc de la vaci.
eu: gata, ți-ai luat de muncă?
el: da, demult. mă duc cu vacile în fiecare zi. le duc pe munte.
eu: cu caprele ce-ai făcut?
el: le iau și pe ele cu mine. le mai las p-acolo.
eu: e bine înseamnă.
el: e bine. vin în fiecare seară acasă, mă duc înapoi dimineața. e bine. intră la el în grădină și zice din mers:
el: e chiar bine, vin seara acasă. îmi merge bine.
de când îl știu, lui Gheorghe mereu îi merge bine. ceva ce nici eu, nici prietenii mei apropiați, n-am mai zis de multicel. 
