la mega image, pentru cumpărături modeste. de plată: 69,69 lei. mă uit la domnul de la casă, mă uit la sumă, îl testez dacă e cazul să cobor autobaza la el.
eu: chiar 69,69?
el: da. cash sau card?
aha, deci nu e cazul.
eu: cash.
îi dau doo bancnote de 50 de lei. el deschide casa.
eu: am 70 de bani. vă dau?
el: ok.
îi dau 70 de bani, îmi dă 50 de lei înapoi.
eu: păi nu, v-am dat 70 de bani ca să-mi dați restul de la 69.
el: da. e prea mult. luați banii.
îmi întinde iar 50 de lei.
eu: dați-mi ăia 70 de bani înapoi. am greșit eu că vi i-am dat, îmi pare rău.
între timp apasă pe nu știu ce și se închide casa. pe ecranul în care trebuia să fie trecut restul, scria 0.
el: aoleu, iar s-a închis asta.
săracu, îi tremurau mâinile. se întoarce către colega să-i dea cardul pentru anulare. începe să apese, să dea cu cardul, se enervează.
el: asta iar nu merge! mereu se întâmplă așa, e stricată.
intervine colega.
ea: dar ți-am arătat de 6 ori până acum cum să faci.
îi arată iar. casa se deschide.
ea: i-ai dat restul doamnei?
el îmi întinde iar cei 50 de lei.
el: i-am dat, dar nu vrea să îi ia.
deja mă simt prost că nu m-am abținut cu ăia 70 de bani.
eu: trebuie să îmi dați doar 30 de lei.
colega se întoarce la clienții ei. el insistă cu ăia 50 de lei. el mi-i dă, eu îi dau înapoi și tot așa.
colega se întoarce către mine:
ea: aaa… nu cumva i-ați dat ceva mărunt? să nu-i mai dați, doamnă, să nu-i mai dați că după nu mai știe de el.
bună seara. sunt Andreea și nu mai dau mărunt. #băibăiatule
22.02.2023
