mi-am amintit azi noapte de Fay, o prietenă stand-up comedian din New York. a fost psihanalist toată viața, iar la 80 de ani s-a apucat de comedie. are doi băieți, unul de 60 ani, altul de 58, iar ei făceau cu rândul să o aducă la show-uri. la 85 de ani a fost distribuită într-un film, să joace rolul unei tinerici de 80. după ce ne-am întâlnit la un prânz, a plecat cu metroul spre casă, iar pe scările rulante a căzut și și-a rupt șoldul. am sunat-o zilnic la spitalul unde era internată și râdeam ca pruastele ore în șir. la un moment dat, mi-a spus că a avut o revelație și că a înțeles ceva major despre ea, după care mi-a explicat în detaliu și științific, așa cum știu psihanaliștii să facă. am fost șocată și i-am zis cumva hopeless:
– e incredibil că munca asta cu noi nu se termină niciodată. credeam că măcar după un timp lucrurile devin nițel mai ușoare.
– păi, andreea, să cânți la vioară nu îți ia mult. dar să devii virtuoso și să poți cânta la cel mai înalt nivel, trebuie să repeți toată viața, în fiecare zi. uneori în fiecare clipă. ❤️
altfel, am pus o poză strălucitoare cu mine, de weekend-ul trecut. să sărbătorim bine și să cântăm la #altnivel! 🥂
