Ajung la Gotham pe la 4:58, ca o lady. Show-ul începe la 5 pm, așa că suntem ok, da? Fac the usual chit chat with my fellow comedians. Bag un ochi prin sală. Eh, oameni. Ia uite, #băibăiatule, ce seamănă băiatul ăla cu prietenul meu din București. Mda, cred că mi-e cam dor de prietenii mei. Mă întorc la small talk. Mă mai uit o dată la băiatul ăla, se uită și el la mine. Eu mă duc la el, el vine spre mine.
-Alex?
Daaa! E chiar el. Cu alți prieteni români. Habar n-aveam că sunt aici pe oraș și că vin să mă vadă. Și ăștia de la show care IAR m-au pus imediat după MC, când e cel mai greu. Mă rog, ca să mă fac eu de râs (not in a good way) tocmai la români.
Gata show-ul aici, așa că plec la următoarele doo performance-uri de seară, să luminez oamenii cu lumina glumelor mele dark. #ZisȘiFăcut. Bineee… Dupe bag și niște jazz live, dar și niște mâncărică #GrohGroh. Bine bine, și un pic de vin, dacă e să fim cinstiți până la capăt. What a night! După mă întorc, by myself, la Gotham, să văd un headliner care îmi place. Dau să intru și… I lock eyes with a guy. Eu nu știu exact cine e el, el nu știe exact cine sunt eu, dar e clar că de undeva ne știm. Așa că mă întreabă dacă nu cumva sunt fellow comedian. Păi cum să nu? Sunt atât comedian, cât și fellow. Povestim, eu intru la show, el nu.
Cei de la Gotham mă recunosc și ei că sunt fellow comic, așa că intru for free. Gata, sunt pe sală și am masă chiar în fața scenei. Mă cunosc cu MC-ul, zice ceva de România. Nice. Momentul headliner-ului. Îmi face cu ochiul și zice la microfon: ‘let’s say hi here to our fellow comedian’. Nimeni nu știe nume, dar we are all fellow comedians. Cam frumos. Să nu mă căutați zilele astea, că stau bine de tot pe self esteem. #altnivel
