la magazinul libanez din cartier, proprietarul știe pe toată lumea. azi, ca de obicei, coadă mare. treaba e încetinită de faptul că n-ai cum să pleci până nu face el niște glume. e ca la un stand-up cu humus.
îi vine rândul unui domn, destul de roșu la față, o combinație discretă între bronz și prietenia veche cu vinul.
– ce faci, prietene? pleci la munte, nu?
– da, plecăm acum.
– ai casă la munte, nu ești sărac ca noi.
râde către toată lumea.
– păi dacă ești avocat…
– ies la pensie anul ăsta.
– mi-ai mai zis. eu dacă eram avocat și nu făceam 10 milioane de euro în 20 ani, mă spânzuram.
domnul nimic.
– ai făcut 10 milioane de euro?
– nu, de unde să fac?
– aaa, îmi pare rău… dar să nu te spânzuri, eu glumeam. nu e cazul să te omori. o să te omoare ficatul oricum.
#băibăiatule
