aseară a venit un grup de doi colindători, media de vârstă 5 ani. e simplu de calculat: băiatul 3, fetița 7. pt că eram foarte pregătiți, i-am oferit un pahar de vin tatălui care îi însoțea, iar copiilor le-am dat 100 de lei. i-am pus în punga lu’ ăla mic. s-a uitat urât la noi, a scos banii din pungă și i-a întins înapoi. a zis apăsat: “dulciuri!”. moment în care fetița a spus că e ok și așa și i-a pus în punga ei. așa sunt fetele, se sacrifică de mici.
băi, pe vremea mea, când mergeam cu colindul și făceam debriefing cu alte grupuri cu care ne întâlneam pe stradă, asta era prima întrebare: care vecin dă bani? și ne duceam cu toții la casa aia până încuiau oamenii poarta sau dădeau drumul la câine. metode clasice de autoapărare împotriva colindătorilor hrăpăreți.
și pentru că mintea mea e ca o minge de ping pong în dimineața asta, mi-am amintit fix acum de un grup de colindători care a venit la ai mei acasă acum câțiva ani. le-am dat și bani, că au cântat frumos, și am întrebat cine îi strânge, că aveam o bancnotă mare. na, fiecare grup are un lider. se pare că ei nu știau asta, așa că am mai zis o dată: cine strânge banii? pt că tot era liniște, o fetiță a răspuns timidă: “eu strâng banii. vreau să-mi iau blugi”. #altnivel ❤️
24.12.2023
