„If they could just give us a beer while cuing…” N-am putut fi „mai de acord”.
Domnul din fața mea are peste 70 de ani, poartă ochelari Cartier, sacou albastru și cămașă albă. Regulamentar. E plin de optimism și simț al umorului și zâmbește impecabil, așa cum îmi imaginez eu că făcea și Onassis. Foarte charming. Soția pare un pic mai tânără și are aerul unei doamne pe care îmi vine să o îmbrățișez tot timpul. E o DOAMNĂ. M-au invitat să luăm prânzul împreună, dacă tot ne-am conversat în timp ce așteptam la coadă la Cervejeria Ramiro. Sunt căsătoriți de 50 de ani. Acum se iubesc și mai mult, îmi spun ei. Și se și vede, zic eu. Ce dacă se cunosc de când ea avea 16 ani și el 28? „He saw me, he liked me, my parents said yes and… I fell in love.”
El e din Liban, ea din Palestina, dar trăiesc în Dubai. Au cinci copii. I-am cunoscut și pe ei, dar prin poze. Ba cu Bill Gates, ba cu șeicul, ba la Stanford, ba la Cambridge, ba la White House. Au trăit și în Washington când copiii erau mici. „<How come your kids have so much self esteem? What is your method>, the teacher asked me. No method. I love my kids very much and I let them now. Every day. This is how self esteem comes.” Își strâng mâinile și râd. El zâmbește tot timpul și mă felicită că am atitudinea potrivită și zâmbesc mult.
Nota nici nu m-au lăsat să o văd, dar în schimb am primit o carte de vizită, că prea ne-am bucurat de întâlnire ca să nu mă duc să îi vizitez în Dubai. „Don’t stop laughing. It solves everything.” Păi da, cam așa știam și eu. #sentimentu #altnivel