Andreea Georgescu

o prietenă: nu e prost, dar cam miroase a transpirație.
eu: lasă, domne, că măcar transpirația se spală.

#dating2019 ftw, #băibăiatule.

cam tuate duamnele manichiuriste de aici sunt asiatice. se putea și mai rău, dar nu am să merg mai departe cu gluma asta, că iar dau „translate” prietenii mei americani și mă ceartă că nu sunt politically correct.

revenind. duamnele astea vorbesc între ele foarte mult în timp ce lucrează. în limba lor. nu înțelegi nimic, dar paranoia te face să suspectezi că vorbesc despre tine. la un moment una mi-a luat mâna stângă, a ridicat-o și le-a făcut atente și pe celelalte. au început toate să râdă. când am întrebat ce s-a întâmplat, a zis scurt că „nimic”, că nici nu prea le place să vorbească în engleză, deși pe toate le cheamă Vicky, Donna sau Lucy.

așa că am tot visat cum am să merg împreună cu o româncă la salon și o să vorbim în limba noastră, ca să le confuzăm complet. ceea ce s-a și întâmplat. imediat devin prietenoase când nu înțeleg nimic din ce zici și bănuiesc că vb despre ele.
îți mulțumesc, Cristina, e o onoare să lucrăm împreună la educarea pieței de manichiură din NY.
we got you, bitches! #muhaha

la cafeneaua mea preferată din cartier, barrista sunt niște băieți foarte mișto din Brooklyn. boxeri, sportivi, tatuați și pe energie. genul ăla clasic de bad boys, asta dacă aș fi fost mai tânără.
așa… și unul dintre ei vrea să facă o platformă cu atleți, să-i închirieze. whatever. și azi m-am trezit dându-i idei cum să monetizeze, că we are family deja, ne știm de peste un an.
el, 26 de ani, îmi zice că e mai mult din pasiune. eu insist cu banii.
eu: crede-mă pe cuvânt. sunt mai bătrână, știu ce zic.
el: hai că nu ești așa bătrână. (n.a.: „așa” înseamnă că totuși sunt un pic, dar mai e speranță)
el: câți ani ai? 25?
am surâs, e simpatic.
eu: 34.
el: nooo! you are lying.
nu, #băibăiatule, nu mint. încă. și strigă la alt coleg și-i spune și ăluia câți ani am. se minunează și ăla. se întorc oameni de la mese. deja încep să mă simt destul de bine. dacă n-aș avea 3 straturi de fond de ten, probabil că aș și roși un pic.
eu: come on…
el: dar e incredibil. arăți de max 38. n-aș fi zis…

aaa… păi da, nici eu n-aș fi zis că ați înțeles 44. e clar. a venit momentul deciziei: le spun 34 și îi dezamăgesc sau îi las să fiarbă de invidie că arăt așa bine la 44? am ales varianta b, dar mai mult din patriotism. lasă-i să se întrebe ce ne pun ai noștri în gene. make Romania great again, #băibăiatule. #altnivel

am stat lângă ăștia mici la masă astă seară. ei erau la un date, eu singură. așa că decât să stau pe telefon ca o ‘opsedată’, am ascultat ce-au vb. ce să și fac?
BĂI BĂIATULE:

-au un app de pe care primesc random questions și la care răspund pe rând. cum se tace la masă, cum ea deschide aplicația și pac: se face conversație. de genul “what was your biggest fear?”. ea a răspuns că a crezut că nu o să termine nu știu ce lucrare la școală, iar el că era să piardă un avion.

-altă întrebare. “what are you the most sensitive about?” ea a zis pisica (cat, nu varianta ailaltă, că atunci era fun), iar el “alergiile”. Duamne, este minunat.

-ea, o rebelă, pune o întrebare în afara aplicației. “îți place să călătorești?”. el, prompt, se vede că a mai ieșit în oraș: “Rome, Greece, I’ve been everywhere”. Se pare că doo locuri în Europa sunt “peste tot”. Hai că suntem buni. “What can I tell you? I’m not immune to those kind of pleasures”. Aici mi-a ieșit un pic de supiță pe nas.

Apoi au uitat de aplicație pentru că a venit mâncarea. Și s-au dezlănțuit… “Walnuts? Walnuuuts!!!” (cu voce subțiată de entuziasm. el) Au vorbit cum nu știam că se poate despre mâncare și ce conține. N-am mai auzit atâtea regionalisme (sper) despre niște plăcinte de pe vremea lui Radu Anton Roman, Dumnezeu să-l ierte.
Apropo, știați că spanacul are peste 90% apă? N-am reținut denumirea în latină, scuzeee. În schimb, ceea ce e clar e că el a zis “I have frames of references for this taste and it’s succeeding to complete them perfectly”, iar atunci i-am mulțumit lui Dumnezeu că nu m-a făcut plictisitoare.

Sper că a mers totul ok, eu am cerut nota pe replica: “I’m generally pretty good at social stuff. I’m just guilty of liking conversation.”
Păi Teleenciclopedia e rave party pe lângă masacrul plictiselii dat la masa aia. #DuamneDumnezeule

am mers cu un prieten român la un club de jazz. noi doi am fost trei dintre cei patru albi de-acolo.

zbor de 10h25min alături de:

1.în partea dreaptă: indian plecat azi din New Delhi, dar cu cămașa purtată toată săptămâna. fusese albă, dar depășise etapa. printre pasiunile lui nu se număra igiena, lucru devenit și mai clar când și-a dat și pantofii jos. #băibăiatule, nici nu știam că se mai fac unghii așa de lungi. plus, omu’ era și ultra confident și se mișca non stop, cât să asigure constant un flux de aer nou;

2.în partea stângă: domn care nu și-a șters nasul, dar și l-a tras, cu ZGOMOT, la intervale regulate de 30 – 45 secunde TOT DRUMUL. i-am oferit șervețele, a zis că e ok, că n-are nevoie. BA AI, AI!

-domn elegant, turc, care spărgea semințe de dovleac CU ZGOMOT și a sfârșit prin a pune cojile într-un pahar de plastic. dar asta numai după ce l-a rugat stewardesa să nu le mai arunce în buzunarul din fața scaunului.

n-am nimic cu nimeni, tot respectul, da’ și ei… #băibăiatule. 🤦‍

#globalizare

p.s.: Răzvan, a fost cum ai zis, doar că n-am mai așteptat până la destinație ca să văd negru în fața ochilor.

ieri. revăd o amică după vreun an:
eu: ce faci? ești iar însărcinată?
ea: nu, nu am slăbit de la primul copil.
eu (râd ca pruasta): ei hai, lasă, că primul copil are deja 2 ani. nu vrei să recunoști?
ea (nu râde): nu, chiar nu am slăbit.
🤦‍🤦‍🤦‍🤦‍🤦‍

azi. întâlnire cu un client străin pe înfrumusețare. business-ul, nu clientul.
el: you should really try it.
eu: try what?
el: botox. you have to. (se apropie de fața mea și desenează în aer) and other derma-fillers too. you really need it.

mda. am ajuns și la vârsta la care nicio gafă nu rămâne nepedepsită, #băibăiatule.

la farmacie.
eu: o cutie de thyrozol, vă rog.
farmacista: thyrozol. ok. decât?
eu: da, doar asta.
ea: da, doamnă, știu. de cât? 5, 10 sau 20mg?

#băibăiatule, da’ e din ce în ce mai greu să te simți superior în orașul ăsta. slap slap.

băi, asta e cea mai omenească chestie văzută lately: doamna era îngrozită de zbor, iar stewardesa a ținut-o de mână pe toată durata decolării. sunt oameni peste tot. #tarom #altnivel ❤️

party de arhitecți, la bar.
eu: un pahar de vin, vă rog.
barman: puteți plăti doar cash.
eu: nu-i problemă, mă descurc.
deschid portofelul, dar am o idee mai bună… așa că mă întorc către domnul din stânga, pe care nu îl cunoșteam.
eu: nu vă supărați, aveți să-mi dați și mie 15 lei?
barmanul a început să râdă, iar tipul nu a scos un cuvânt. l-am șocat.
până la finalul serii am auzit din 3 surse: băi, tu chiar ai cerut bani de vin lui X? eu ca eu că am cerut, dar el că nu mi-a dat? #fiimaibun #băibăiatule