07.05.2014

doi copii stateau cu fundul pe trotuar si se uitau la mine:

-uite baaaa, e invatatoarea ta. ti-am zis sa nu iesi din casa!

-ba nu e, ma.

-ba da, ca are ochelari.

-ba nu e. asta e mai batrana.

e loc de mai rau. puteau sa zica „mai grasa”.

16.04.2014

doctorul: diabet aveti?
eu: nu. din pacate.
el: cum adica din pacate? din fericire!
eu: da, sigur, dar ma pastrez deschisa.
cred ca a apreciat, din moment ce le spunea asistentelor „fata asta n-are niciun Dumnezeu”.

11.03.2014

Sambata, nea Costica (da, portarul cu care am baut prosecco) era de serviciu. Doi tineri, cu doua sticle de sampanie, verificau adresa de la intrare.
Nea Costica intervine salvator: Mergeti la dra Andreea?
Tinerii: nu, la un prieten.

Asta seara, tot nea Costica de serviciu, de data asta, Cristina Mazilu a venit la dra Andreea cu tort. Iti multumesc ca mi-ai salvat onoarea la bloc si ca ai aratat ca la mine vin si oameni fara sticle.

31.12.2013

Discutie cu nea Costica, portarul de la bloc:

-imi deschideți si mie sticla asta de prosecco?

-aveti musafiri? Iar nu stiu baietii sa deschidă sticla? (cc Claudiu, Dragos)

-nu, sunt singura.

-pai si beti de una singura?

-da.

-domnu’ [insert nume] nu vine de anu’ nou?

-nu mai vine deloc.

-e greu cu relațiile.

-da.

-auziti, asta din sticla e bun la gust? E dulce?

-nu. Vreti un pahar?

-ca sa nu va las sa beti chiar singura.

Si-asa am baut prosecco cu nea Costică. Daca nu mi-ar fi povestit despre relații si copiii lui cu lux de amănunte, probabil ca nici nu-mi doream acum ca in 2014 sa pot sa desfac singura orice sticla din casa.