Andreea Georgescu

la finalul spectacolului, a venit un domn la mine, mi-a zis că e medic psihiatru și că i-au plăcut glumele mele cel mai mult. încă nu am primit rețetă. da, am verificat și în spam. #altnivel

pe zborul Paris – NYC, am stat lângă un român. lucrează în IT și venea la întâlnirea periodică cu un client. mi-a povestit că la prima lui vizită în America, în urmă cu 7 ani, a fost fascinat de cum lasă lumea, în fața casei, lucrurile pe care nu le mai folosește. așa a descoperit într-o zi de duminică, prin Manhattan, lampadarul perfect. înalt, minimalist, de vis pentru noul lui apartament cu doo camere din Colentina. l-a luat, l-a dezasamblat cu grijă, dar nu îi mai încăpea în bagajul mare, full deja de cumpărături. nu e problemă, a mai luat încă un troller, să poată pune tija lampadarului pe diagonală. a ajuns înapoi în România, lampadarul se potrivea mănușă în casa lui. doar că avea doo becuri cu fasung diferit de ce se găsea atunci pe la noi. nicio problemă, a cumpărat de pe internet becurile potrivite. i-a luat ceva timp să găsească și adaptor, dar nu a fost nici asta problemă, a avut răbdare să facă lampadarul funcțional, lampadar cum nu s-a mai pomenit, din America. într-o zi, în drum spre birou, a văzut un panou stradal de la Ikea. era o reclamă la lampadarul lui american, disponibil la 79 de lei. #băibăiatule

m-am gândit să vă spun am vb cu prietenul meu preot și mi-a povestit despre o conversație cu unul dintre copiii din sat.
el: nene părintele, da’ de ce a murit omul ăsta?
preotul: s-a sinucis.
el, confuz complet: aaa.
preotul: adică s-a spânzurat.
el: spânzurat…
preotul: s-a spânzurat și a murit.
el: așa rău s-a sinucis?

#băibăiatule

azi se fac 11 ani de când am început Webspire. mă bucur că îmbătrânesc atât pe persoană fizică, cât și juridică. #băibăiatule #altnivel

eu, ca să nu aflați din altă parte: m-au dat afară de la înot. cică nu se poate să înveți de la distanță. conservatori.
e ca atunci când m-au dat afară (și) de la cor, în clasa a IV-a, deși eu eram vocea a doua și nici nu cântam. măcar la cor nu trebuia să și plătesc. #băibăiatule

azi e ultima zi a lui Darius alături de noi. de luni începe școala și n-a fost chip să-l facem să renunțe la clasa a 12-a. așa că ne-a scris un articol despre experiența lui “la muncă”, pentru blogul Webspire. îl vom posta în curând.
anunț colegele.
eu: mi-a trimis Darius ce a scris.
o colegă: și cum e?
altă colegă: ai plâns? e de plâns?
eu: am plâns, da, dar doar când am văzut gramatica.
nimeni nu e perfect. dar a fost o treabă fuarte bună să avem în echipă, timp de doo luni, un băiat foarte smart, cu mult bun simț și cam prea sincer. #altnivel

mai știți că vă povesteam despre Darius, colegul nostru în practică? cum e el așa, un băiat foarte kind, smart și bine crescut. ei, bine, m-am grăbit. nu este.

ieri când m-a întrebat despre școala pe care am făcut-o la New York, i-am zis că au trecut 5 ani de-atunci.

el: așa recent a fost?

eu: da.

el: am crezut că a fost acum mulți ani. mulți.

eu: de ce?

el: păreai mult mai tânără în poze.

eu: sunt 5 ani totuși.

el: deci au trecut DOAR 5 ani. incredibil!

eu: am înțeles ideea.

el: dar ce ți s-a întâmplat?

masacrul nu s-a oprit aici, după mi-a zis că arăt fix ca o femeie de vârsta mea, că e ok. dar sigur o fi ok? #băibăiatule

sunt la prima revizie tehnică a mașinii. le semnalez faptul că nu merge car play-ul încă de acum un an, de la achiziție. a venit electricianul să facă reset sistemului. totul în regulă. acum m-au chemat puțin înăuntru, să încerc să mă conectez. au activat Siri pe telefonul meu și a mers instant. de unde înțeleg că e posibil să nu fi fost doar vina mașinii.
sunt înapoi în sala de așteptare și îi aud pe domnii mecanici cum încă mai râd.

ceva îmi spune că faptul că nu știu (încă) să înot, nu e singura mea problemă. #băibăiatule

acum 3 săptămâni, am decis împreună cu colegele de la Webspire să primim un băiat de 17 ani în practică, după ce l-am intervievat toate la birou. după experiențe care mai de care mai interesante cu Gen Z, am zis că avem pielea tăbăcită, ce se mai poate întâmpla? și s-a întâmplat neîntâmplatul. băiatul ăsta este… cum să vă spun că este? pe scurt: ne dă rușine și level up zilnic. întâi, e foarte blând și foooarte kind. apoi, mi-aș fi dorit și eu despre mine să fi fost atât de interesată să învăț lucruri la vârsta aia. se implică în absolut tot, pune întrebări, se oferă, cere feedback, reface până când îi iese bine. ne-am îndrăgostit toate iremediabil de el, în fiecare zi ne surprinde cu ceva, în fiecare zi aud de la colege – “Duamne, câte avem de învățat de la Darius”.

ca exemplu, am organizat un mic gathering la birou, gen botez, dar fără copil și dar. mă rog. Darius s-a oferit să facă un tort de 30 de persoane pt ocazie. noi am râs, am zis “da, sigur, arată-ne meniul întâi”. iar el ne-a trimis 4 variante de unde să alegem. în weekend a copt, luni l-a asamblat. nu că i-a ieșit bine, a fost minunat. a plecat lumea cu tort la pachet.

săptămâna trecută aveam nevoie de 5 video din diverse parcuri din București, s-a oferit el să se ducă. i-am zis să ia Bolt pe banii firmei. “ce să caut cu Bolt dacă mă duce autobuzul oriunde am nevoie în București?” well… a plecat seara la 7:30 de la birou, direct pe parcuri. a doua zi dimineață, m-am întâlnit cu mama lui care mi-a zis că Darius e plecat cu noaptea în cap de-acasă, pt un proiect cu parcurile. cică seara nu fusese lumina bună și nu a vrut să dezamăgească colegele, că ele au nevoie de asta ca să-și facă treaba. ce am aflat după de la el: s-a trezit la 4, la 5 era în Herăstrău să prindă răsăritul că s-a gândit el că atunci e lumina cea mai bună. apoi a plecat spre alte parcuri. în total, până pe la 10:30 când a ajuns la birou, a fost în 6 parcuri (să fie și unul de rezervă) și mersese pe jos peste 10 km.

ca fapt divers, în încheiere, Darius e de familie bună. foarte bună. prea bună? îmi plăcea de părinții lui și înainte, acum vreau să-i îmbrățișez de fiecare dată când îi văd.

Darius e așa ca un cadou de la Dumnezeu pentru noi, să nu ne pierdem încrederea în viitor și în pensii. împreună cu colegele, facem eforturi masive să-l convingem să renunțe la clasa a XII-a și să vină de tot la noi la birou. glumesc, evident. abia așteptăm să ne dăm (și mai) mari, peste ani, că noi îl cunoaștem pe marele Darius de când avea doar 17 ani. #altnivel#băibăiatule

sun la un spa. după ce fac niște programări, întreb de costuri.

eu: dar de ce e așa ieftină procedura X? nu o faceți bine și până învățați e un tarif mai mic?

ea: oamenii noștri au mers la specializări internaționale, sunt certificați bla bla.

eu: nu mă îndoiesc. era o glumă. îmi pare rău.

ea: e ok. și eu am simțul umorului, dar profesionalismul nostru bla bla.

după o oră, mi-a trimis managerul mail cu diplomele oamenilor, specializați într-adevăr. și eu am fost în străinătate să mă specializez pe comedie, dar nu pare că m-a ajutat prea mult. #altnivel